Monday, October 29, 2007

Teatru cu dobitoci


Maine seara, la Casa de Cultura, Teatrul Bacovia din Bacau prezinta piesa Romanul adolescentului miop, o dramatizare a romanului cu acelasi nume scris de Mircea Eliade in 1927. Toate bune si frumoase, mai multe detalii despre piesa pe site-ul Teatrului Bacovia, aici.

Evenimentul de bucura de o promovare fara precedent - 2 afise; unul la intrarea principala in CdC si altul la intrarea secundara. Dar bine ca toate afisierele sunt pline de cursuri de yoga, scoli de lupte, meciuri de fotbal, etc.

Am intrat in foaier (daca se poate numi asa holul respectiv) pentru mai multe informatii si sa-mi iau bilete. Ma uit in stanga - nimeni. Poate sta cineva dupa colt - nu, nici aici. In dreapta - pustiu. Ies afara. Pe afisul unui alt spectacol e un numar de telefon pentru cei interesati de bilete. Era alt spectacol, ce-i drept, dar poate cel de la capatul undei stia ceva si de cel de maine.

Formez numarul, raspunde o voce de barbat:
- Da.
- Buna ziua.
- Ăăă ... Îîî ... Da. (Eram aproape sigur ca era beat dupa cum se impleticea in vorbire, dar sa nu sarim la concluzii. Poate asa vorbeste de obicei, ca un om beat.)
- Va sun in legatura cu biletele pentru teatru.
- Da, eu vand bilete pentru comedia aia, Puslamaua. (Spectacolul de pe celalalt afis.)
- M-ar interesa niste bilete pentru cealalta piesa de teatru, de maine seara. Romanul adolescentului miop. De unde pot cumpara bilete pentru piesa asta?
- Aaa ... eu vand la Puslamaua.
- Da, stiu asta. De cealalta va intrebam.
- La aia s-au vandut biletele prin scoli. Ieri au fost baietii si au vandut.
- Domnu', nu va suparati, cred ca de-asta n-are nimeni bilete. Ieri a fost duminica, scolile au fost cam inchise, cui s-au vandut biletele?
- Mie asa mi-au zis, eu asa stiu.
- Da, bine, multumesc. Buna ziua.
- Eu vand pentru Puslamaua ...
- Nu, multumesc, v-am spus pentru ce vreau bilete.


Si uite asa se face promovarea culturii in Vaslui. Traiasca, traiasca, de trei ori traiasca!

Thursday, October 25, 2007

Ghiciti riff-ul!



E primul riff pe care l-am invatat, stiu ca suna naspa, stiu ca se putea mai bine, stiu ca nu asa suna originalul ... dar am zis ca e primul invatat, da?

Asadar, cine ghiceste primul melodia din care e riff-ul de mai sus, castiga satisfactia de a fi ghicit primul. Mult succes!

Wednesday, October 24, 2007

Citatul zilei

Referitor la estetica uratului la Tudor Arghezi:

Il pocneste deodata inspiratia peste ochi, ii intra asa pe o parte, si pe partea cealalta iese obiectul artistic.

Tuesday, October 16, 2007

Seamana, dar nu rasare






De azi de la ora 12 traiesc cu o dilema - daca personajele de mai sus seamana intre ele asa putin, putin mai mult sau foarte bine. Pentru necunoscatori, chipurile din poze apartin lui Nichita Stanescu si lui Ethan Hawke. Care si cum, nu mai zic. Nu zic nici ce parere am eu; nu vreau sa influentez votul. Vreau sa vad doar daca parearea-mi se confirma sau se infirma.

Monday, October 15, 2007

Cea mai frecventa intrebare

Ce faci? Si variatiunile ei: Ce mai faci? si Ce mai faci, mai? Urmate de cel mai frecvent raspuns: Bine! Eu unul m-am saturat. Chiar suntem o tara de oameni de bine? Chiar te face sa uiti de toate grijile o singura intrebare? Chiar nu putem gasi alt start de conversatie? Chiar ... oare puteam gasi subiect mai plictisitor pe care sa bat campii?

Am incercat tot felul de alternative de raspuns: foarte bine, de la bine in sus, mai bine ca tine, stau, nimic, merg, vorbesc, cant la muzicuta, pictez picturi rupestre, dansez din buric, fac conversatii inteligente cu tine, numar melci, frec menta, etc. Si lista poate continua, insa rabdarea mea in materie de numarul de elemente dintr-o enumeratie s-a cam terminat.

Cum s-a terminat si imaginatia mea care-a obosit sa caute n raspunsuri la o singura intrebare. No more! Incepand de azi de la ora 20:02 nu mai raspund la intrebarea asta, indiferent de cine-o adreseaza.

Thursday, October 11, 2007

Despre semafoare


Incepand de azi, metropola (Vaslui) se poate lauda cu punerea in functiune a noului semafor de pe str. Stefan cel Mare, la trecerea de pietoni dintre Hotel Racova si Sensiblu. Semafor care arata culoarea verde pentru pietoni vreo 10-15 secunde, si pentru masini aceeasi culoare cam 1 minut.

Ceea ce inseamna cam 50-55 de secunde pierdute pentru pietoni la fiecare traversare de strada, iar pentru soferi niste nervi in plus. Daca intrezareste cineva rolul acestei minunate reglementari din buricul targului, sa nu se jeneze si sa ni-l faca si noua cunoscut.

Si cum am avut azi drum prin zona, am vazut cu ochii mei si am auzit cu urechile mele spectacolul vietii de la semafor. 2 politisti comunitari, cate unul pe fiecare sens de circulatie, fiecare imbracat cu o veste verde reflectorizanta care nu prea se asorta cu restul uniformei, purtand pe chip expresii care nu se asortau deloc cu mediul urban, "dirijau" circulatia.

Semnele lor nu aduceau nici de departe cu semnalele agentului de circulatie. Desenele alea frumoase din cartile groase care trebuie invatate pentru examenul de sofer. Pentru masini, semnalul spunea ceva de genul "Uai, hai sa-ti arat ceva aici!" si nicidecum semnalul clasic "Mariti viteza". Daca nu ziceai ca zboara, sigur ziceai ca incearca sa decoleze. Si gesturile erau insotite de sunete stridente de fluier, la fiecare 2 secunde.

Pentru pietoni, semnalul era mult mai condescendent, o miscare laterala a bratului insotita de cuvintele "Haideti, poftiti!" de parca stimabilul invita lumea in anticamera personala. Legislatia spune ca daca intr-o intersectie semaforizata sunt prezenti agenti de circulatie, se vor respecta semnalele agentilor, ignorandu-se culoarea semaforului. Dar cum domnii in verde opreau masinile cand era rosu la masini si le lasau sa treaca cand era verde, care mai era rolul lor ?

In minutul de asteptare a verdelui eliberator, multimea care se aduna devenea nerabdatoare, incepea sa priveasca cu ura agentul, incepeau mistourile la adresa uniformei, si cand nu se mai apropiau masini, chiar daca semaforul arata tot rosu, multimea traversa, spre nemultumirea resemnata a agentului.

- Da' inca nu v-am facut semn sa treceti.
- Hai ba, ne lasi ?
- Unii au treaba, n-au timp sa stea toata ziua pe trecerea de pietoni.

Si cum sederea mea in apropierea zonei cu pricina a fost prelungita de asteptarea unei persoane de gen feminin, am avut ocazia sa mai asist la un episod al nesfarsitei comedii. Prilej cu care am observat si locatia unuia din cele 2 semafoare pentru masini - la 10 m de locul de oprire, acoperit partial de un copac. Daca abia l-am vazut eu, cum l-or vedea soferii ?

La fel de bine l-a ignorat si un Mercedes argintiu care a franat brusc pe trecerea de pietoni - era pacat sa calci bunatate de politist comunitar. Semaforul arata culoarea rosie pentru masini. In urma masinii a alergat un al treilea politist, care a inceput sa gafaie dupa un sprint de 10 m, de la semafor pana la masina oprita.

Un trecator: Asta e dom' viceprimar.
Alt trecator: Dom' viceprimar n-are semafor.
Politistul de pe trecerea de pietoni: Lasa-l, ba, sa treaca!
Politistul extenuat casca un pic ochii si se intoarce la umbra copacului de langa semaforul aflat la 10 m de trecerea de pietoni.
Si daca as mai fi stat ceva timp prin zona, as fi scris poate de 3 ori mai mult, dar cum sunt un om ocupat, m-am carat de la fata locului, si cum inca mai sunt un om ocupat, am sa inchei istorioara aici.

Monday, October 8, 2007

Gluma RDS

Ziarul Financiar preia un articol din Forbes, care zice ca RCS&RDS vrea sa obtina 500 de milioane de dolari prin vanzarea unui pachet de 15% din actiuni pe bursa de la Londra. Care va sa zica, compania valoreaza ceva mai mult de 3 miliarde de dolari.

Conform ultimului bilant depus la Ministerul Finantelor, RCS&RDS SA a avut in 2006 o cifra de afaceri de vreo 330 de milioane de dolari si un profit net de ceva mai putin de 50 de milioane de euro.

Oare baietii astia vorbesc serios ?

Sunday, October 7, 2007

Blondisme


Nu e fictiune inspirata din realitate, nu e fictiune curata, e pura realitate.


Eu am cazut in canal. De 2 ori! Prima data cand eram mai mica ... a doua oara, acum 3 ani (la remarcabila varsta de 15 ani!). Nu am vazut gura de canal.


Blonda: Enigma Otiliei este al doilea din cele patru romanuri ale lui Ge Punct Calinescu ...

Prof.: Romane.
Blonda: (complete system shutdown, attempting restart - pauza de cateva secunde) ... cele patru romanuri ...
Prof.: Romane! Si e George, nu Ge Punct.
Blonda: Da' la mine in caiet e romanuri, eu asa am scris, romanuri!



Ora de mate. Blonda la tabla. Desi silueta e de felina, inca nu se vede nimic din ce scrie. Dupa cateva secunde, un scurt oftat si o deplasare lateral dreapta, in urma-i ramane scrisa o singura egalitate: 2-2=6

Prof.: Vezi ca ai gresit!
Blonda: Unde ?!

Ora de geografie. Blonda naturala vopsita in alta culoare.
Prof.: Dati-mi muntii care despart Peninsula Iberica de Europa continentala.
Blonda sub acoperire: Alpii Scandinavici!

Wednesday, October 3, 2007

Back in Black

Cautand zilele astea pe youtube clipuri noi cu AC/DC, am dat peste unul din cele mai faine cover-uri care s-au facut pana acum la piesele lor. Melodia a dat si titlul albumul din 1980, primul album cu Brian Johnson la voce, cel mai bine vandut album al AC/DC (peste 40 de milioane de exemplare) si al doilea ca vanzari dupa Thriller al lui Michael Jackson.