O poezie pe saptamana - Episodul 1

M-am gandit sa incep o mica traditie, acum, la inceput de toamna, cu un iz de cultura ca un parfum de ghiocei printre copacii cu frunzele deja aramii. O sa prezint in fiecare duminica o poezie care s-ar putea sa aiba sau nu oarece legatura cu evenimente recente. Nu asta e intentia.

Intentia e sa postez lucruri interesante si pentru iubitorii de poezie care mai trec pe blog. (1-2, cati or fi ei) S-ar putea totusi sa fiu optimist in estimare. Si ce poezie mai potrivita pentru inceput ca Emotie de toamna, de Nichita Stanescu ? Poezia face parte din volumul O viziune a sentimentelor, publicat in anul 1964.


Emoţie de toamnă

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.



Versurile au fost puse pe muzica de Nicu Alifantis, intr-un disc lansat in 1996, intitulat Nichita, care pe langa melodille lui Alifantis cu versuri de Nichita Stanescu, numara si 13 "ganduri", inregistrari ale poetului.



De Nichita Stanescu se stiu destul de multe, insa si mai multe lucruri nu prea se cunosc si merita stiute. De exemplu, in 1980, este nominalizat la premiul Nobel pentru literatura. In clasa intai, ramasese repetent.

In liceul "I.L. Caragiale" din Ploiesti ajunge o mica vedeta, desenand caricaturi, compunand versuri in argou, jucand fotbal, indragotindu-se de sora unui prieten. Se si casatoreste cu prima sa dragoste, dar cei 2 se despart dupa an (aviz indragostitilor!).

Cand are, in sfarsit, o locuinta numai a sa (intr-un bloc din Piata Amzei), aceasta locuinta ramane deschisa zi si noapte tuturor celor care vor sa-l viziteze: tineri cu aspiratii literare, scriitori importanti, muzicieni, amatori de interviuri sau cate o frumoasa necunoscuta care ii aduce covrigi calzi de la simigeria de peste drum.

De aceea, pentru mine, muntele munte se zice; de aceea, pentru mine, iarba iarba se spune;de aceea, pentru mine, izvorul izvoraste; de aceea, pentru mine, viata se traieste. (Nichita Stanescu)