Despre tenis

Aproape neobservata a trecut finala de dublu a turneului GDF Suez Open Romania dintre Begu/Halep si Goerges/Klemenschits, disputata dupa-amiaza la Arenele BNR. Romancele au castigat la capatul unui meci ce a durat mai putin de o ora si jumatate cu scorul de 2-6, 6-0, 12-10.

Motivele pentru care turneul de 100.000$ a trecut neobservat pana acum sunt destul de numeroase. Cea mai mare lipsa, concretizata aproape imediat, este lipsa unui site oficial al concursului. Ar fi durat mai putin de o zi, ar fi costat mai putin de 100$ - si totusi a lipsit cu desavarsire. Singurele surse de informatii au fost site-ul Federatiei de Tenis, si articole de maxim 2 paragrafe din ziarele de sport, acestea din urma mult mai interesate de derby-ul eternelor dezamagiri dinamo si steaua.

Intrarea la meciurile de tenis a fost gratuita, si poate asta a fost inca una din greselile organizatorice. Se va spune ca n-ar fi venit nimeni, ca tribunele ar fi fost goale. Astazi, la finala de dublu, tribuna arenei centrale s-a umplut intr-o proportie mai mica de 30%. S-a preferat in locul unui public de calitate, un public de cantitate. Iar o buna parte din specimenele care si-au facut aparitia au venit pe motiv de "oricum n-am nimic mai bun de facut".

Pe de alta parte, s-a rezolvat astfel problema parcarii. Chiar si cu 10 minute inainte de inceperea meciului se mai gaseau locuri destul de aproape de intrare. S-a ajuns astfel la un echilibru sustenabil intre numarul de spectatori si capacitatea bordurilor si trotuarelor invecinate de a sustine parcarea automobilelor.

Nu este greu sa observi ca in Romania nu prea poti aduna public de tenis. In afara de 2-3 turnee si ocazional o Cupa Davis, nu ai unde vedea tenis live. Si nu ai de unde sa stii cateva reguli elementare pentru un spectator de tenis: sa pastrezi linistea in timpul punctului pentru ca jucatorii sa se poata concentra, sa nu te plimbi prin tribune in timpul game-ului, sa iti tii telefonul pe silentios, sa nu deranjezi lumea din jurul tau, etc.

Sunt lucruri pe care de obicei nu ti le spune nimeni si doar din experienta de spectator le inveti, si pana la un moment dat sunt scuzabile. Dar ghiolbanisme ca urlatul ca la un meci de fotbal, zdranganeala facuta cu ajutorul diferitelor obiectelor artizanale, iritarea jucatorului aflat la serviciu, injuriile aduse jucatorilor (care se aud foarte bine din tribune atat de mici) - astea sunt fapte care nu mai au scuza si nu se explica decat prin lipsa de educatie, nesimtire, mojicie.

N-am inteles niciodata de ce prefere cineva sa iasa din casa si sa injure dintr-o tribuna, sa se manifeste ca un goriloi, sa-si faca nervi, sa se consume, cand ar putea foarte bine sa stea acasa si sa doarma. Si-ar face un bine atat lui, cat si societatii. Alt lucru pe care nu l-am inteles a fost de ce erau scaunele din tribuna atat de mizerabile, de pline de praf si de lipicioase.

Copiii de mingi au fost treziti din somn special pentru meci, motiv pentru care aveau dificultati in a prinde o minge si in a culege o minge de pe jos; si daca tot au fost treziti, nu mai aveau stare. De cel putin 3 ori jocul a fost intrerupt pentru ca ori se afla o minge langa teren, ori nu se stia pe unde sunt mingile, ori copiii de mingi erau prost pozitionati.

Arbitrajul a fost asigurat de un arbitru de scaun care la fiecare 2-3 minute era nevoit sa intervina pentru a calma spiritul de lupta al tribunei, aflata in inertia unui meci de fotbal, scandand "Romania" si manifestandu-se mult mai mult decat era cazul; si 2 arbitrii de linie (doar 2!), care strigau din rarunchi "folt!" in cel mai pur accent romanesc, atunci cand se ivea cazul.

Si in sfarsit ajung sa vorbesc si despre partida de tenis propriu-zisa, care a inceput urat si s-a terminat urat. A inceput urat pentru ca romancele au intrat pe teren cu gandul la orice altceva decat la tenis. Greseli multe, atat la serviciu cat si la primire, lovituri moi, lipsa de precizie si de comunicare - in mai putin de 15 minute scorul a devenit 0-4. Klemenschits scotea toate mingile de la fileu si Goerges nimerea lovituri precise spre fundul terenului. Al cincilea game a adus si schimbarea asteptata, cand Begu parca s-a trezit din letargie, si dupa cateva schimburi de mingi puternice in cross a adus primul punct pentru romance, insa setul nu a mai putut fi salvat.

Cel de-al doilea set a fost mai putin clar decat o arata scorul; a fost si partea cea mai frumoasa a jocului, cu 2 loburi reusite ale Irinei Begu si cu Simona Halep sigura atat la fileu, cat si la loviturile de rever de pe fundul terenului. Tiebreak-ul a fost echilibrat pana la 5-4, cand pe al doilea serviciu al lui Klemenschits s-a facut auzit racnetul nesimtirii izbucnit din pieptul unui fan pentru care scopul scuza mijloacele. Serviciul a fost afara, scorul a devenit 6-4, insa arbitrul a decis ulterior reluarea punctului.

Au urmat cateva minute confuze, tabela a fost data peste cap, nimeni nu mai stia scorul, s-a uitat sa se schimbe terenul, iar la un moment dat arbitrul le-a consultat pe jucatoare in legatura cu scorul. Jocul s-a terminat urat din cauza publicului, care la 11-10 si la o minge grea pentru Goerges a izbucnit in urale si tipete de bucurie, desi mingea a fost returnata in teren si s-au mai jucat doua schimburi de mingi. A fost 12-10, au castigat romancele, iar Goerges a trimis o minge dincolo de tribune, de suparare.

Felicitari Irinei Begu, felicitari Simonei Halep pentru tenisul din cel de-al doilea set si pentru concentrarea din tiebreak. Felicitari arbitrului care nu si-a iesit din pepeni si a indemnat, de fiecare data cu calm, la liniste. Sa speram ca acest succes se va concretiza si intr-un mic succes al tenisului in Romania.